O analiză efectuată de specialiștii Asociației Romanian Business Chamber (RBC) arată că, în ultimii 11 ani, din cauza blocării constante a accesului în Schengen, România a pierdut peste 25 de miliarde de euro. Președintele RBC, Paula Pîrvănescu, spune, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Gândul, că respingerea de către Guvernul de la Viena a intrării României în spațiul Schengen afectează în mod negativ atât economia țării noastre, cât și economiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene.
Asociația Romanian Business Chamber consideră decizia politică aberantă a cancelarului Karl Nehammer drept o lovitură dată economiilor din spațiul comunitar, fiind cu atât mai injustă cu cât, de 11 ani, România îndeplinește toate condițiile pentru a fi membră Schengen, așa cum o demonstrează rapoartele Comisiei Europene și rezoluțiile Parlamentului European.
RBC apreciază că această decizie injustă a executivului de la Viena îngreunează dezvoltarea societăților cu capital românesc, descurajează investițiile străine directe, afectează menținerea și creșterea locurilor de muncă în companiile private, toate acestea răsfrângându-se negativ asupra prosperității tuturor românilor. Într-un comunicat trimis mass-media românești și europene, Asociația Romanian Business Chamber a anunțat că va întreprinde toate demersurile naționale și internaționale necesare pentru ca Austria și Olanda să-și revizuiască poziția față de intrarea României în Schengen.
Până la un vot pozitiv din partea acestor țări, toate firmele membre ale RBC vor renunța în bloc la serviciile oferite în România de instituțiile bancare austriece și olandeze.
Bogdan Rădulescu: Care sunt estimările RBC? Cât a pierdut România în ultimii 11 ani din cauza neprimirii în spațiul Schengen?
Paula Pîrvănescu: Am făcut în ultima săptămână o estimare pentru fiecare industrie în parte din România, pornind de la costul de transport (cât afectează industria auto, cât afectează industria farmaceutică și cea a transportatorilor) și am descoperit că, în cele din urmă, costurile sunt uriașe.
Nu sunt deloc costurile care au fost vehiculate public, cele 200 de milioane de care se tot vorbește. Sunt peste 25 de miliarde de euro în ultimii 11 ani, reprezentând costuri generate de limitarea circulației prin politica Schengen.
Gândiți-vă: șapte la sută din PIB-ul Austriei se datorează companiilor austriece care fac profit și care lucrează pe piața din România, folosind muncitori români, compatrioți de ai noștri. Aceștia lucrează pentru a asigura stabilitatea și creșterea economică a Austriei.
Dacă îmi spui că îndeplinesc toate condițiile pentru a adera la Schengen, de ce mă lași să am costuri suplimentare și nu mă pui la aceeași masă cu ceilalți cu care oricum sunt partener? Pe mine mă obligi să stau pe un alt scaun, să stau pe colțul mesei și undeva la doi metri, eventual ai dori să stau chiar la doi metri în afara clădirii. Nu este normal. Tratamentul trebuie să fie egal față de toate țările membre ale Uniunii Europene.
Credeți că demersul dumneavoastră va conta, se va face până la urmă auzit? Se tem oare companiile austriece din România de un eventual boicot din partea românilor?
După cum știm, mediu de afaceri face diferența în fiecare stat și funcționează umăr la umăr cu aparatul de stat. Statul trăiește din punct de vedere economic prin prisma mediului de afaceri. Dacă Guvernul nu se consultă cu noi și dacă nu ia în calcul suferințele prin care trece mediul de afaceri, și aici mă refer în special la transportatori, ei sunt cei care sunt foarte afectați. Cerem Guvernului să discutăm împreună și să vedem cum putem să ajuta ca să reducem barierele în calea circulației libere, să reducem orice suspiciune din partea oricărei țări membre a UE care se mai gândește să mai vine încă o dată cu un veto în ceea ce privește aderarea României la spațiul Schengen.
Am avut discuții atât în mediul de afaceri cu capital austriac, cât și cu reprezentanți ai unor companii românești care funcționează pe piața din Austria, de aproape o săptămână, pe marginea acestor subiecte. Aproape în fiecare zi aceștia au avut întâlniri cu reprezentanții Guvernului austriac și cu asociațiile de business din Viena. Am înaintat împreună scrisori către instituții ale statului austriac.
Nu ne lăsăm. Mergem mai departe. Avem, în plus, susținerea unor companii cu capital austriac care funcționează pe piața din România. Ne susțin în continuare ca să putem să îi ajutăm și noi la rândul nostru. Ele, funcționând în România, și activitatea lor este afectată de această limitare a politicii Schengen.
În momentul acesta, nu suferă politicienii care sunt purtători de pașaport diplomatic și se pot deplasa fără restricții unde vor ei. Cei care suferă sunt cetățenii simpli și mediul de afaceri.
Ce avem de făcut pentru a elimina acest blocaj impus pe nedrept de Guvernul austriac? Boicot, lobby, ofensivă diplomatică?
Probabil toate la un loc. Am discutat clar cu persoane fizice, cu reprezentanții unor companii românești, nu doar cu cei care sunt membrii Romanian Business Chamber. Acestea au discutat, la rândul lor, cu partenerii de afaceri, cu partenerii partenerilor de afaceri, lucrăm împreună și ne cunoaștem. Am ajuns toți la aceeași concluzie: acesta nu este un boicot împotriva agenților economici.
Sper că acest mesaj s-a înțeles bine. Este un boicot împotriva veto-ului austriac primit în cadrul ședinței Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la Consiliul European. Atât. Un vot politic îmi afectează de atâția ani activitatea economică, îmi afectează viața, îmi afectează stabilitatea, confortul, absolut tot. Trebuie oprit acest lucru.
Toate eforturile pe care noi, mediul privat, încercăm să le depunem aici, în România, împreună cu partenerii noștri externi din fiecare stat membru al Uniunii Europene, toate sunt făcute ca să venim cu o dublă susținere, astfel încât să ajutăm eforturile oficiale guvernamentale, plus eforturile pe care sper că le vor face în continuare reprezentanții României, astfel încât să intrăm anul viitor în Schengen. În caz contrar, vă spun că mai devreme de 2025 nu vom putea avea acces la Spațiul Schengen.
Acum trebuie să accelerăm. România trebuie să intre anul care vine în Schengen. Ținta noastră aceasta este. Termenul să fie cât mai scurt: cel mai târziu peste șase luni de zile.
RBC este o asociație fondată în 2020 cu scopul declarat de a ajuta companiile naţionale în scalarea şi internaţionalizarea activităţii, atât prin intermediul creării de branding, asistenţă în privinţa finanţării, dar şi prin organizarea unor sesiuni de networking prin intermediul cărora companiile şi investitorii români se pot cunoaşte şi pot explora posibilitatea unor viitoare cooperări cu omologii lor din străinătate, potrivit informațiilor transmise transmis în momentul înființării.